Lipsa forței de muncă este o problemă cu care se confruntă majoritatea companiilor din România, o soluție pentru această problemă fiind angajarea unor persoane din afara Uniunii Europene, din țări precum India sau Bangladesh.
Un „angajat extracomunitar” este un cetățean care provine dintr-o țară care nu face parte din Uniunea Europeană sau din Spațiul Economic European (SEE). În România, la fel ca în alte state membre UE, angajarea unui lucrător extracomunitar este reglementată de legislația națională, care se aliniază la normele europene privind migrarea legală a forțată de muncă.
Acest articol își propune să analizeze procedura de angajare a lucrătorilor extracomunitari, motivele pentru care poate fi respins avizul de angajare, dar și pașii necesari pentru a contesta această decizie, cu accent pe reglementările legale și căile de atac disponibile.
PROCEDURA ANGAJARE LUCRĂTOR EXTRACOMUNITAR.
Pentru a angaja un cetățean extracomunitar, angajatorul trebuie să obțină un aviz de angajare de la autoritățile competente din statul respectiv, în cazul României fiind vorba despre Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Acesta este un document necesar pentru a putea solicita viza de muncă a respectivului cetățean extracomunitar.
Pentru a solicita avizul de angajare sunt necesare o serie de documente, angajatorul fiind nevoit să depună documente care să cuprindă informații detaliate despre postul oferit, condițiile de muncă, salariul oferit și despre justificarea nevoii de a angaja un lucrător din afacerea Uniunii Europene. De asemenea, angajatorul trebuie să demonstreze că nu a reușit să găsească un lucrător disponibil pe piața internă a muncii.
Procedura de angajare se derulează atât online cât și fizic în fața Inspectoratului General pentru Imigrări.
După analizarea documentelor și dacă acestea sunt conforme se va emite avizul de angajare în muncă pentru cetățeanul străin.
RESPINGERE DECIZIE AVIZ DE ANGAJARE ÎN MUNCĂ.
În anumite cazuri, autoritățile pot respinge cererea de aviz de angajare. Motivele refuzului pot fi variate, de la insuficiența documentației prezentate până la neîndeplinirea cerințelor legale sau economice, printre acestea cele mai întâlnite fiind:
Neîndeplinirea cerințelor legale: Unul dintre cele mai comune motive de refuz este faptul că angajatorul nu îndeplinește cerințele legale stipulate de legislația națională sau europeană. Acestea pot include nespecificarea corectă a condițiilor de muncă sau nerespectarea cerințelor salariale minime.
Nevoia de angajare a unui cetățean din afacerea Uniunii Europene: Dacă autoritățile consideră că există lucrători europeni disponibili pentru ocuparea acelui post, cererea de angajare poate fi respinsă. În acest caz, angajatorul trebuie să demonstreze că nu există muncitori români sau europeni care să îndeplinească cerințele jobului.
Documentația incompletă sau incorectă: Dacă angajatorul nu depune toate documentele necesare sau dacă acestea sunt incomplete sau incorecte, IGI poate refuza cererea.
Activitatea angajatorului: Din analizele efectuate se constată faptul că activitatea angajatorului este redusă și nu justifică necesitatea angajării unei persoane din afara Uniunii Europene.
CONTESTAȚIE DECIZIE EMITERE AVIZ ANGAJARE ÎN MUNCĂ.
Decizia emisă de Inspectoratul General pentru Imigrări prin care se refuză emiterea avizului de angajare în muncă poate fi contestată, aceasta nefiind definitivă.
Procedura se desfășoară în fața Curții de apel de pe raza teritorială a biroului din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia. Instanța urmează să analizeze motivele pentru care a fost emisă decizia precum și documentația depusă de angajator.
Este important ca în fața instanței să fie administrate probe care să poată conduce la anularea deciziei de refuz emisă de Inspectoratul General pentru Imigrări, fiecare situație trebuind să fie analizată diferit.
Un avocat specializat în drept comercial vă poate asista și reprezenta în fața instanței de judecată pentru a vă exercita dreptul de a contesta deciziile care împiedică angajarea unor cetățeni extracomunitari.
Acest articol nu reprezintă consultanță juridică și nu atrage răspunderea autorului.