Gestiunea frauduloasă. Pedeapsă și analiza infracțiunii. Art. 242 Cod Penal

Ce presupune infracțiunea de gestiune frauduloasă? Ce pedeapsă prevede art.242 Cod Penal.

Art.242 art.1 Cod Penal definește infracțiunea de gestiune frauduloasă astfel:

(1)Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2)Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(3)Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Cine poate fi acuzat de săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă?

Cea mai întâlnită modalitate de comitere a acestei infracțiuni este cea prevăzută la art.242 alin. 1 Cod Penal, fapta fiind săvârșită de către persoana care are în grijă sau administrare bunurile unei societăți, ale unei asociații sau chiar ale unei persoane fizice.

Ne vom îndrepta atenția și prezenta analiză asupra acestei modalități de comitere a infracțiunii, ipoteza prevăzută la art.242 alin.2 Cod Penal, care sancționează gestiunea frauduloasă săvârșită de un administrator judiciar sau lichidator fiind mai rar întâlnită și are implicații mai ample, aceste persoane având o calitate specială conferită de lege, răspunderea acestora fiind una mai complexă.

Persoana juridică poate răspunde pentru gestiune frauduloasă?

Poate fi acuzată de săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă o persoană fizică sau juridică, condiția esențială fiind ca aceasta să aibă în grijă sau administrare bunuri, stocuri de mărfuri ori sume de bani.

În cele ce urmează vom analiza în ce modalitate poate avea o persoană juridică atribuții de gestionar și astfel să răspundă pentru această infracțiune.

CARE SUNT CONDIȚIILE PENTRU REȚINEREA INFRACȚIUNII DE GESTIUNE FRAUDULOASĂ?- ART.242 COD PENAL

Într-o modalitate cât mai simplu de înțeles, pentru a ne afla în situația unei infracțiuni de gestiune frauduloasă trebuie să existe îndeplinite următoarele condiții:

Gestionarul poate fi o persoană fizică sau juridică

Calitatea de gestionar poate fi atribuită unei persoane fizice, în baza unui contract de muncă ori de mandat. De asemenea, calitate de gestionar  poate avea și o persoană juridică, în temeiul unui contract de administrare sau de mandat.

Gestionarul să aibă atribuții de administrare sau conservare a bunurilor unei persoane fizice sau juridice.

Este esențial ca în fișa postului, în contractul de administrare sau de mandat să fie definite, în mod clar, atribuțiile gestionarului și obligațiile acestuia.

Simpla titulatură de ”gestionar” sau denumirea unui contract ca fiind ”de administrare” nu este suficientă, în opinia noastră cât și a jurisprudenței în domeniu, pentru incidența acestei infracțiuni.

În cazul administrării bunurilor ne referim la activități precum cumpărarea/vânzarea unor bunuri, depozitarea acestora, păstrarea evidențelor și orice alte atribuții specifice obiectului de activitate.

Exemplu practic! Gestionarul nu ține evidența clară a stocurilor fiind astfel imposibilă încasarea contravalorii bunurilor livrate, rezultând o pierdere în dauna societății.

Cât privește conservarea bunurilor aflate în gestiune, ne putem îndrepta atenția către acele măsuri de ocrotire și păstrare a integrității bunurilor, evitarea distrugerii sau dispariției acelor bunuri aflate în gestiune.

Exemplu practic! Gestionarul depozitează mărfuri perisabile în curtea depozitului, acestea fiind distruse de ploaie sau îngheț.

Pentru reținerea infracțiunii de gestiune frauduloasă este necesară probarea încălcării acestor obligații/atribuții.

Gestionarul trebuie să provoace o pagubă în dauna celui care i-a încredințat administrarea sau gestionarea bunurilor

În funcție de specificul activității, pentru a se putea stabili o eventuală pagubă, este necesar să existe un inventar realizat la preluarea gestiunii și un inventar la predarea acesteia, în lipsa acestora fiind dificil de probat existența unor lipsuri.

În anumite cazuri, este necesară probarea distrugerii sau alterării bunurilor aflate în gestiune, fiind necesară întocmirea de procese-verbale de constatare sau expertize de specialitate.

Dacă însă vorbim de situații unde nu există de regulă stocuri de mărfuri, precum administrarea unei asociații de proprietari, poate reprezenta o gestiune frauduloasă acordarea unor salarii exagerate membrilor consiliului de administrație sau achiziționarea unor bunuri sau servicii la prețuri mult mai mari decât media pieței.

Atenție! Însușirea de către gestionar, pentru sine sau pentru altcineva, a unor sume de bani sau bunuri ce îi sunt date în administrare, va reprezenta infracțiunea de delapidare, prevăzută la art.295 Cod Penal și nu infracțiunea de gestiune frauduloasă.

Nerespectarea atribuțiilor sau obligațiilor de administrarea sau conservare să fie realizate cu intenție, directă sau indirectă

Latura subiectivă este extrem de importantă în analiza acestei infracțiuni. Făptuitorul trebuie să conștientizeze că prin acțiunile sale produce o pagubă și să urmărească sau să accepte producerea acestui rezultat.

Analizând conținutul infracțiunii astfel cum este prevăzut la art.242 alin.1 Cod Penal, nu este posibilă săvârșirea acestei infracțiuni din culpă.

Atunci însă când infracțiunea este săvârșită cu scopul de a obține un folos patrimonial, va fi aplicabilă forma agravantă prevăzută la art.242 alin.3 Cod Penal, pedeapsa fiind închisoarea de la 2 la 7 ani, chiar dacă scopul nu a fost atins.

Termen pentru plângere penală privind gestiunea frauduloasă.

Urmărirea penală pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă începe la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aceasta fiind necesar să fie introdusă în termen de 3 luni de la constatarea infracțiunii.

Indiferent că privim infracțiunea din perspectiva persoanei vătămate sau a făptuitorului, urmărirea penală presupune administrarea unei probațiuni specifice, fiind utilă stăpânirea unor cunoștințe de ordin fiscal sau noțiuni de contabilitate.

Un avocat din Oradea specializat în drept penal vă poate asista în fața organelor de cercetare penală și în fața instanțelor de judecată, având astfel partea de servicii profesioniste care pot crește șansele unei soluții favorabile.

Acest articol nu reprezintă consultanță juridică și nu atrage răspunderea autorului.

Solicită o analiză juridică a cazului tău